Mănăstirea Sinaia se numără printre obiectivele cele mai vizate de către turiştii veniţi să viziteze « Perla Carpaţilor ». Supranumită şi Catedrala Carpaţilor, mănăstirea este situată într-un cadru feeric şi reprezintă identitatea oraşului, fiind şi prima construcţie pe acest teritoriu. Fondatorul său, Mihail Cantacuzino, face pelerinaj la Locurile Sfinte( Ierusalim, Nazaret), ajungând cu această ocazie la Muntele Sinai. Impresionat de ce a văzut , se hotărăşte, ca la întoarcerea în Ţara Românească, să construiască în munţii româneşti o mănăstire care să poarte numele muntelui Sinai şi să fie închinată Sfintei Fecioare Maria.
Construcţia începe în 1690, iar scopul acesteia a fost dublu :de a oferi un acoperiş numeroşilor sihaştri care trăiau în Munţii Bucegi şi de a construi o cetate de pază şi apărare a drumului comercial ce lega două mari oraşe ale timpului: Bucureşti şi Braşov.

Vechea biserică este construită în stil brâncovenesc, arhitectura caracteristică Ţării Româneşti. Acest stil, de influenţă barocă, are drept caracteristici coloanele sculptate în piatră şi ornate cu motive florale şi vegetale(floare de crin, frunză de stejar etc.). În general bisericile ortodoxe sunt formate din pronaos, naos şi altar, iar stilul brâncovenesc adaugă acestora trei pe cea de a patra sub forma unei camere deschise sustinută de coloane, »pridvorul ». Deosebit de important este portalul bisericii, sculptat, reprezentând la dreapta pe Moise cu Tablele Legii şi în partea stângă pe fratele lui, Aaron.

Tot în curtea vechii mănăstiri, lângă paraclis, se găseşte cavoul lui Tache Ionescu, prim-ministru în perioada Primului Razboi Mondial, cel care a avut un rol important în unirea ţărilor române după război.

Un brâu de ceramică smălţuită de culoare verde, format din trei linii răsucite din loc în loc, înconjoară exteriorul bisericii ; este simbolul unităţii Sfintei Treimi într-un singur Dumnezeu precum şi a celor trei principate româneşti, Transilvania, Moldova şi Ţara Românească, unite într-o singură ţară, România.
În biserică avem una dintre cele mai remarcabile piese din Mănăstirea Sinaia : epitaful executat de Ana Roth. Este lucrat cu acul şi cu fir de aur şi mătase colorată pe pânză de bumbac. Execuţia a durat 3 ani, iar epitaful este înregistrat în catalogul UNESCO.
Muzeul mănăstirii conţine obiecte de cult, prima Biblie tradusă şi tipărită în română în 1688 şi o superbă colecţie de icoane.

Sursa : Sfânta Mănăstire Sinaia- editat de Athena P&P srl
Foto : wikipedia