Palatul de la Mogoşoaia4.5102

Probabil că de multe ori te-ai întrebat, la fel ca și mine de altfel, cum ai putea să petreci un sfârșit de săptămână agreabil în Bucureștiul acesta plin de praf, aglomerat și zgomotos sau unde ai putea să mergi pentru a scăpa de stresul cotidian?

Multă vreme am fost convinsă, că în afara așa-zisul centru istoric, nu mai există nimic altceva în raza acestui oraș și îmi ziceam că trebuie să mergi până la Sinaia sau Brașov ca să poți vedea un obiectiv turistic.

Ideea aceasta mi-a stăruit în minte, până când am descoperit că la 14-15 km de București, pe malul lacului Mogoșoaia se înalță, semeț, un frumos palat domnesc.

Ansamblul de la Mogoșoaia  a fost ridicat din porunca domnitorului Constantin Brâncoveanu, iar construcția durează din anul 1698 până în anul 1702, când este dat în folosință. Oamenii locului spun că numele i se trage de la cel al boierului Mogoș, proprietarul de drept al acestor pământuri.

Ca orice ctitorie a lui Brâncoveanu, palatul este construit în frumosul stil renascentist ce are ca elemente caracteristice, pridvorul larg deschis, cu arcade, dar prezintă și influențe ale arhitecturii venețiene sau otomane.

După executarea domnitorului de către turci, palatul este transformat, pentru o vreme, în han turcesc și este prădat în mai multe rânduri de otomani, astfel că în secolul al XIX lea, când este cumpărat de familia Bibescu, el devenise aproape o ruină.

Valentin Bibescu îl face cadou soției sale, Martha Bibescu, personaj ce va încerca să îl renoveze și să îi redea strălucirea de odinioară, ajutată de arhitecții venețieni.

Poeta își vinde o mare parte a coleției de cărți, pentru a strânge fondurile destinate renovării edificiului, care mai târziu va deveni locul unde se vor ține cercuri literare și reuniuni politice.

În 1945 este donat statului, pentru a fi în cadrat în categoria monumentelor istorice, și tot în aceasta perioadă își capătă destinația actuală de Muzeu al expozițiilor de artă brâncovenească.

Interiorul cuprinde pivnițe, bolte, parterul unde poți admira manuscrise și cărți rare, sau picturi și sculpturi în lemn și piatră, iar la etajul I se află apartamentele princiare.

Exteriorul are multiple curți interioare și clădiri anexe precum cuhnia, ghețăria, arhonderia, dar și un monument funerar al familiei Bibescu. Atunci când cobori pe terasa dinspre lac, printre arcade și labirintul din gard viu, te aștepți să-i vezi pe Nichita Stănescu, Marin Preda sau Cezar Ivănescu, scriind sau declamând versuri, într-una din serile destinate întâlnirilor culturale.

Sursa : http://www.hoinari.ro