România are un capital natural deosebit de divers datorat formei reliefului și poziției pe glob ce permit existența unor influențe asiatice dinspre nord, mediteraneene dinspre sud și componente continental europene dinspre nord-vest.
Acest fapt rezultă în biodiversitate caracterizată prin existența unor populații de animale dispărute sau rar întâlnite în restul Europei și prin existența unor plante unice pe acest continent sau chiar în lume. Numai în Carpați avem 35% din lupii Europei, 50% din ursi si 30% din râși.
Acestea se regăsesc în Rețeaua Națională de Arii Protejate ce însumează 579 de arii protejate ce ocupă 4,8 % din teritoriul României. Trei dintre acestea sunt incluse și în programul UNESCO: rezervațiile de la Retezat, Pietrosul Rodnei și Delta Dunării. În aceste arii pot fi întâlnite 62 de specii amenințate din care 15 sunt mamifere iar 13 sunt păsări, restul până la 62 fiind ocupat de reptile, pești și nevertebrate.
Specii pe cale de dispariție: Foca sihastru întâlnită pe malul Marii Negre (au mai rămas doar 400 de exemplare), Antilopa Saiga (întâlnită doar în rezervația din Lunca Prutului), broaștele țestoase (găsite doar la Centrul de Creștere în Captivitate a Țestoasei lui Hermann din comuna Eșelnița – Mehedinți) și zimbrul (întâlnit în câteva rezervații). De asemenea, pe teritoriul României pot fi întâlnite specii periclitate pe plan european care cuibăresc aici: pelicanul comun și cel creț, rața roșie, acvila țipătoare mare, acvila de câmp, vânturelul mic și cristeiul de câmp.
Din punctul de vedere al plantelor doar în județul Brașov putem întâlni numeroase rezervații ce cuprind un număr mare de plante protejate. Astfel rezervația Piatra Craiului adăpostește Garofița Pietrii Craiului (Dianthus callizonus), unicat mondial, Crucea voinicului (Hepatica transsilvanica), Macul galben (Papaver pyrenaicum), Floarea de colt (Leontopodium alpinum), Sângele voinicului (Nigritella rubra), Tulichina mica (Daphne eneorum) și Ciuboțica cucului (Primula intricata) iar rezervația din Munții Bucegi ocrotește specii ca : Daphne blagayana (iedera albă), Angelica archangelica (angelica), Dryas octopetala (argințica), Salix herbacea, Salix reticulata (sălcii pitice), Botrychium lunaria (iarba dragostei), Silene acaulis (iarba roșioară). Ca arbuști se întâlnesc Pinus montana (jnepenii), Juniperus nana (ienupărul), Rohodendron kotschyi (smardarul, bujorul de munte).
Chiar și dealul Tâmpa este o rezervație complexă, având ca specii rare: Fritallaria Montana (bibilica), Cypripedium calceolus (papucul doamnei), Iris caespitose (stânjenelul), Dracocephalum austriacum (mătăciunea), Rosa spinossisima (măceșul pitic) și Spirea crenata (cununița de calcar).
Alte rezervații sunt pădurea și mlaștinile de la Prejmer, poiana de narcise de la Dumbrava Vadului( unde întâlnim stânjenelul siberian) și dealul Lempeș unde găsim laleaua pestriță și Ruscuța (plantă unică în Europa)
Animale ce nu au fost protejate la timp și astfel au dispărut sunt:
Bourul( cel mai cunoscut animal dispărut) ale cărui ultime exemplare au fost vânate în sec. XV dropia, cea mai mare pasare din câmpiile Europei și elanul, ce popula teritoriile împădurite din Carpați.
Motivul pentru care diverse organizații nonguvernamentale pun accentul pe protejarea speciilor pe cale de dispariție este întocmai riscul de a pierde aceste specii pentru totdeauna iar aceasta este o chestiune ce ne privește pe toți.
Surse
loading...
loading...

Cetatea Sarmisegetuza
Zone Studio Oradea
Oare de unde vine Dracula?
Marmura de Ruşchiţa
Un mundo sin Rumanía
Un colţ de rai : Colibiţa