Festivalul şi Concursul Internaţional „George Enescu”. De-a lungul anilor, la festivalul organizat la Ateneul Român şi la Sala Radio, au participat Filarmonica din Viena, Filarmonica din Stackholm si Filarmonica din Londra.

Sibiu Jazz Festival este considerat unic în tara, având în vedere longevitatea, consecvenţa şi numărul impresionant de celebrităţi ale genului, care l-au onorat cu prezenţa. Este şi unul dintre cele mai vechi festivaluri de jazz din lume având 30 de ani de existenta.

Alte festivaluri:

Festivalul International Cerbul de Aur( despre care puteți găsi informații tot pe acest site), Festivalul International de Chitară Transilvania, Callatis, Gaudeamus, Mamaia, Toamna Muzicală Clujeană.

De asemenea avem si cateva festivaluri de muzica rock:

Stufstock – un eveniment iniţiat de mişcarea Salvați Vama Veche la care cântă formaţii rock din tara sau din alte ţări apropiate într-o manieră ce vrea să amintească de Woodstock. Alte festivaluri cu muzica rock sunt : Fânfest si Peninsula

Teatrul este foarte slab reprezentat în domeniul festivalurilor , însă nu mai slab decât pictura sau literatura. Totuși în domeniul teatrului ne putem lăuda cu următoarele festivaluri:

Festivalul Avram Goldfaden, Festivalul teatrului Naţional, Festivalul Teatrului de stradă, Festivalul Internațional de teatru de la Sibiu, Festivalul de Teatru Tânăr IDEOIDEIS.

În ceea ce privește literatura număram câteva festivaluri, ce din păcate nu se bucura de mediatizare: Festivalul Internaţional de Literatură (aflat la a doua ediție la București), Festival Internaţional de Literatură `Tudor Arghezi` Târgu-Jiu, Festivalului Internaţional ‘Zile si Nopți de Literatură‘, Festivalul – Concurs de literatură Moştenirea Văcăreştilor, la Cluj Napoca Festivalul Internaţional “Lucian Blaga” şi la Mizil Festivalul de literatură Agata Grigorescu Bacovia.

Domeniul festivalurilor de film este tânăr în România însă deja ne putem mândri cu câteva. Cel mai important este considerat a fi Festivalul Internaţional de Film Transilvania (TIFF) pentru că este primul festival internaţional de film de lungmetraj din România, care se desfăşoară anual în Cluj Napoca. Urmat îndeaproape de festivalul Anonimul desfășurat la Sfântul Gheorghe, Delta Dunării. Pe lângă acestea putem număra şi câteva festivaluri mai mici, însă nu lipsite de participanți: Festivalul Astra Film, BEST Film Festival şi Festivalul de Film Istoric de la Râșnov.

Pe lângă festivalurile cu temă să nu uităm să ne amintim şi de festivaluri ca Festivalul Medieval de la Sighișoara ce atrag un număr mare de turiști în fiecare an. Acestea sunt doar câteva dintre multele şi frumoasele festivaluri din România ce merită atenţia noastră.

Surse:

www.wikipedia.com

Poate pentru un moment te-ai oprit din citit, ridicat din spranceana si te-ai gandit…ce-o fi vrand sa spuna si asta cu schimbatul cartilor? Cartile nu sunt de schimbat. Cartile le primesti sau le cumperi, ideal ar fi sa le citesti dar de cele mai multe ori iti  fac radacini adanci pe raft, acumuland deasupra o tona de praf. Intr-adevar ai citit mult in ultima vreme: mutra unui om satisfacut ca a apucat sa se aseze pe ultimul loc din autobuz, eticheta  de la dulciuri, sa vezi cate calorii au sau mass-ul trimis de nu stiu ce idiot de pe messenger care te anunta ca Yahoo iarasi se inchide. De vina nu esti tu. De vina sunt  toti cei care au scumpit cartile si au amplasat bibliotecile la o distanta proportionala cu lenea ta. De vina este biblioteca cea mare unde toti trebuie sa taca si sa citeasca. Pentru ca daca apuci sa citesti o carte buna, devii entuziasmat si nu ai cui sa spui parerea ta.

Existand atatea piedici reale sau imaginare in calea ta, bookblog.ro s-a gandit la un altfel de biblioteca. Ea nu are niciun sediu si poti sa vorbesti sau sa taci dupa cum ai tu cheful. Treaba e usoara si sta in felul urmator: intri pe schimbdecarti.ro, vezi daca se organizeaza in orasul tau evenimentul , afli cand si unde , iti iei  carte sau mai multe sub brat si frumusel mergi acolo.

Stai linistit, evenimentul se organizeaza in cate o  cafenea draguta, unde servesc ceai si alte chestii din astea, nu de alta, dar atmosfera trebuie sa fie primitoare. Daca vrei te bagi si tu in discutie, daca nu, taci linistit si asculti ce parere au avut altii despre carti. Daca vrei faci schimb de carte cu altcineva, daca nu la fel de bine, nimeni nu iti sare in cap , macar ti-ai mai dezlipit si tu ochii de pe ecranul de  la calculator. Cat despre carte, organizatorii au grija ca aceasta sa nu se rataceasca pe drum ci sa se intoarca la proprietarul de drept. Si unde mai pui ca poti sa te si imprietenesti  cu vreo alta carte posesoare de un tanar/tanara darguta cu care sa afli ca aveti multe  in comun in afara cititului.

In cazul in care iti dai seama ca orasul tau nu organizeaza asa ceva, nu te impacienta, poti sa fi primul care implementeaza acest program la tine in oras. Nu-i mare lucru de facut, decat completat un formular, putina atitudine si entuziasm si totul se rezolva. Si ca sa vezi ca organizatorii s-au gandit la toate, daca cumva nu esti din tara, evenimentul se desfasoara si pentru diaspora: in Londra, Thalianda si Paris.

Cu sigurtanta ai niste carti, vrei sa schimbam?

Sursa: schimbdecarti.ro

În luna octombrie a acestui an va fi lansată în spaţiu chiar de pe Marea Neagră, prima rachetă românească. Aceasta se numeşte „Helen”, este realizată în trei trepte, cântăreşte două tone, călătoreşte cu o viteză de 1.200 km/oră şi va sta mai puţin de o oră în spaţiu.

În tot acest timp, va transmite imagini prin intermediul celor trei camere video ataşate, iar apoi va cădea în Marea Neagră, urmând să fie recuperată de Marina Militară şi de echipa Asociaţiei Române pentru Cosmonautică şi Aeronautică (ARCA). ARCA a proiectat şi a construit racheta din fonduri private.

Racheta va fi transportată în stratosferă, la 14.000 de metri altitudine, cu ajutorul balonului Montgolfier, „acesta fiind cel mai mare din lume”, aşa cum afirmă reprezentanţii ARCA. Pe parcursul desfăşurării operaţiunilor de lansare, traficul aerian din zonă va fi întrerupt.

Premiul de 30 de milioane de dolari i-a ambiţionat

Operaţiunea de lansare este una foarte complexă şi fără precedent în România. Aceasta va fi efectuată de ARCA în colaborare cu Marina Militară, ROMATSA şi Aviaţia Militară. În cazul în care lansarea va avea loc fără niciun fel de probleme, proiectul va reprezenta primul zbor spaţial românesc.

Prin prisma acestui proiect, echipa ARCA va avea posibilitatea de avansare în competiţia Google Lunar X Prize, care oferă un premiu de 30 de milioane de dolari. Scopul final al competiţiei este lansarea unei rachete care să trimită pe Lună un robot având capacitatea să aselenizeze, să se deplaseze pe suprafaţa selenară de 500 de metri şi să transmită imagini foto şi video.

În timpul competiţiei Google Lunar X Prize, aceasta va ajunge pe Lună în trei zile, iar în timpul exerciţiului din Marea Neagră va ajunge în spaţiu în două ore.

Data exactă a lansării va fi anunţată ulterior în funcţie de condiţiile meteorologice.

Sper din tot sufletul ca această lansare să fie una reuşită şi sper ca toţi românii să ţină pumnii strânşi în momentul în care acest proiect va fi pus în mişcare.

Sursa de informare:

Ziarul Ring

Inaintea aparitiei monedei, oamenii efectuau schimburi de bunuri, animale sau cereale, unele dintre ele mai mult sau mai putin avatajoase, neputand fi apreciate la adevarata lor valoare. Toate acestea s-au schimbat in momentul in care a fost introdusa moneda.

Prima moneda care a patruns pe teritoriul roman, a fost drahma, in anul 480 i.CH, emisa de orasul grecesc Histria, cu o greutate de 8gr. Moneda romana, patrunde pe cai comerciale sau ca prada de razboi, fiind cea mai raspandita moneda.
Primul domnitor care a batut pentru prima data o moneda de argint, a fost Vladislav I, in Tara Romaneasca el batand ducati munteni de argint. Urmatorul a fost Petru Musat in Moldova, acesta emitand grosi de argint. Spre deosebire de Tara Romaneasca si Moldova, Transilvania a avut monede de tip vest-european, de tip: grosi, oboli, creitari, guldeni si dinari, incepand cu anul 1538.

Desi pe teritoriul tarii noastre au patruns multe monede de-a lungul anilor, insa numai o moneda a reusit sa costeze capul unui domnitor, este vorba despre Constantin Brancoveanu, care a emis o moneda-medalie, incalcand astfel religia musulmana si dand motiv turcilor otomani sa ii ceara capul.

In anul 1867 s-a stabilit prima moneda nationala, leul care are 100 de diviziuni numite bani. Incepand cu 1870 s-au emis si monede de argint, iar monedele din aur s-au batut pentru circulatie intre anii 1883 si 1890.

Nu doar monedele au fost utilizate ca mijloc de schimb, ci au fost si insemne de hartie ca biletele ipotecare cu valori nominale, acestea numindu-se si primul leu. Pentru cel de-al doilea leu reevaluarea, este realizata de catre regimul comunist fara vreo avertizare prealabila. Raportul este de 1leu nou la 20.000 lei vechi. Aceasta schimbare a fost facuta pentru a nu permite personelor din clasa mijlocie si cea de sus sa pastreze o mare parte din venituri dupa nationalizare. Al treilea leu (Rol), a fost in 1952 la un raport 1leu nou la 20 lei vechi, in comparatie cu prima denominare, la cea dea doua au fost folosite diferite modalitati de schimb si diferite rate de schimb. In perioada post-revolutionara s-au scos pe piata bancnote de 500lei(1991), 1000lei(1991), 5000lei(1991), 200lei(1992),500lei(1992), 1000lei(1993), 5000lei(1993) si 10.000(1995). In 1999, a fost lansat si bancnota de 2000lei, care a avut un caracter mai degraba aniversar, fiind lansata odata cu eclipsa totala de soare. Al patrulea leu (Ron), este si astzi pe piata.

Indiferent de locul sau timpul in care ne aflam noi vom avea nevoie in orice moment de acesta micuta, dar totodata puternica si indispensabila moneda, pentru ca fara ea nu suntem nimic.

Semnificatia culorilor este urmatoarea : Libertate (albastrul cerului), Dreptate (galbenul ogoarelor), Frăţie (roşul sângelui).

Ca drapel national, tricolorul se impune în 1859, odată cu dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza, dar in varianta dispunerii orizontale a benzilor de culoare. Odata cu venirea domnitorului Carol I la putere, din 1867, Romania  respecta regulile vexilologice europene pentru steaguri tricolore care au, toate, banda de culoarea cea mai închisă, culoarea “rece”, lângă hampă, iar benzile sunt asezate vertical.

Ziua de 26 iunie a fost proclamată drept Ziua drapelului national al Romaniei. In 1848, in aceasta zi a fost emis Decretul nr.1 al Guvernului Provizoriu al Tarii Romanesti, prin care tricolorul rosu-galben-albastru devenea Drapel Naţional.

Stema Romaniei consta intr-un vultur sau o acvila, pe un scut, avand aripile deschise; in cioc tine o cruce iar in gheare o spada si un sceptru. Intre aripile protectoare se află un scut impartit in cinci parti semnificand stemele celor cinci regiuni istorice: Stema Tarii Romanesti (vulturul), Stema Olteniei (leul incoronat), Stema Moldovei (bourul cu stea), Stema Transilvaniei (turnuri de cetate), Banatul,Crisana si Maramuresul fiind reprezentate de doi delfini afrontati, pe fond de azur, dispusi cu capul in jos.

Imnul Romaniei. „Desteapta-te, romane!” este, din 1990, imnul national. Versurile si aranjamentul apartin lui Andrei Muresanu, poet de factură romantică, ziarist si traducato. Anton Pann este creditat ca autor al muzicii imnului.

Titlul „Deşteaptă-te, române!” este în acelaşi timp social şi naţional; social, deoarece impune o permanentă stare de a asigura tranziţia către o lume nouă; naţional, deoarece alătură această deşteptare tradiţiei istorice.

Imnul de stat al României este alcătuit din unsprezece strofe. La ocazii festive se interpretează strofele 1, 2, 4 şi 11. Imnul Romaniei puteti sa il cititi aici pe tot

Sursa : Wikipedia

Prima si cea mai simpla metoda, este sa verifici ambalajul produsului. Vei sti ca a provine din tara noastra daca undeva scrie “Made in Romania”

A doua metoda, este verificarea datelor producatorului. Atentie, producatorul nu este tot una cu distribuitorul! Daca adresa acestuia este din Romania, ai gasit un alt produs autohton.

O a treia metoda este sa verifici codul de bare. Iata structura generala a codului numeric (cod de bare):

P: Prefixul este fie codul ISO al tarii respective fie prefixul EAN de tara al Organizatiei Nationale EAN.

Pentru Romania codul organizatiei EAN este 594 iar cel ISO este 642.

X: Codul de producator este atribuit in mod unic fiecarui producator de catre organizatii neguvernamentale ale utilizatorilor de coduri de bare. Numarul de articol este alocat de producatori produselor proprii.

C: cifra de control, care reprezinta un numar calculat in functie de numerele anterioare din cod, pe baza unei formule.

Pentru ca o companie sa poata utiliza propriile coduri de bare pe produsele sale, trebuie sa obtina codul de producator.

In prezent, in Romania exista doua organizatii ale utilizatorilor de coduri de bare:

EAN (European Article Number) Romania, organizatie abilitata sa gestioneze prefixele de tara EAN.

ARPC (Asociatia Romana pentru Paletizare si Containerizare), care gestioneaza codurile ISO.

Asadar, daca primele 3 cifre ale codului de bare sunt 594 sau 642 produsul respectiv a fost fabricat in Romania.