<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?>
<rss version="2.0"
	xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/"
	xmlns:wfw="http://wellformedweb.org/CommentAPI/"
	xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/"
	xmlns:atom="http://www.w3.org/2005/Atom"
	xmlns:sy="http://purl.org/rss/1.0/modules/syndication/"
	xmlns:slash="http://purl.org/rss/1.0/modules/slash/"
	>

<channel>
	<title>produsin.ro &#187; Retete</title>
	<atom:link href="http://www.produsin.ro/category/traditii/retete/feed/" rel="self" type="application/rss+xml" />
	<link>http://www.produsin.ro</link>
	<description>Construim lista produselor romanesti de calitate</description>
	<lastBuildDate>Mon, 23 Nov 2009 09:22:06 +0000</lastBuildDate>
	<generator>http://wordpress.org/?v=2.8.4</generator>
	<language>en</language>
	<sy:updatePeriod>hourly</sy:updatePeriod>
	<sy:updateFrequency>1</sy:updateFrequency>
			<item>
		<title>Papricas de pui cu galuste</title>
		<link>http://www.produsin.ro/traditii/retete/papricas-de-pui-cu-galuste/</link>
		<comments>http://www.produsin.ro/traditii/retete/papricas-de-pui-cu-galuste/#comments</comments>
		<pubDate>Tue, 17 Nov 2009 10:36:13 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Smaranda Teodorescu</dc:creator>
				<category><![CDATA[Articole recente]]></category>
		<category><![CDATA[Retete]]></category>
		<category><![CDATA[Traditii]]></category>
		<category><![CDATA[carne de pui]]></category>
		<category><![CDATA[galuste]]></category>
		<category><![CDATA[papricas]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.produsin.ro/?p=3798</guid>
		<description><![CDATA[PAPRICAȘ DE PUI CU GĂLUȘTE
Papricașul, o rețetă delicioasă de mâncare tradițională românească, poate fi preparat din carne de porc, pui, vită sau berbec. Eu am ales să-l prezint pe cel din carne de pui, singurul pe care am avut ocazia să-l gust până acum.
Ingredientele necesare sunt puține, fiind unul dintre felurile de mâncare nu foarte [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p style="text-align: left;"><strong><a class="highslide" onclick="return vz.expand(this)" href="http://www.produsin.ro/wp-content/uploads/2009/09/1a1.jpg"><img class="alignleft size-thumbnail wp-image-6489" title="1a[1]" src="http://www.produsin.ro/wp-content/uploads/2009/09/1a1-150x112.jpg" alt="1a[1]" width="150" height="112" /></a>PAPRICAȘ DE PUI CU GĂLUȘTE</strong></p>
<p>Papricașul, o rețetă delicioasă de mâncare tradițională românească, poate fi preparat din carne de porc, pui, vită sau berbec. Eu am ales să-l prezint pe cel din carne de pui, singurul pe care am avut ocazia să-l gust până acum.</p>
<p>Ingredientele necesare sunt puține, fiind unul dintre felurile de mâncare nu foarte greu de preparat( deși eu nu m-aș încumeta să intru în bucătărie și să-l prepar). Avem nevoie de 1 kilogram de carne de pui, 600g ceapă, 700 ml ulei, 2 linguri de boia dulce, 2 ardei grași, 1 ardei iute și la final trebuie adăugată ”sarea-n bucate”.</p>
<p>Am tras cu ochiul în bucătăria mamei și acum știu să vă prezint modul de preparare: mai întâi se curăță ceapa, se spală și se taie în bucăți mici; la fel se procedează și cu carnea. Ceapa se pune la călit și când devine sticloasă se adaugă și bucățile de carne, se pune un capac și se lasă la înăbușit. Între timp îi acordăm atenție ardeiului gras și ardeiului iute, pe care îi tocăm și împreună cu două linguri de boia dulce, îi adăugăm peste carne. Se toarnă apoi un sos din făină și apă, cât să acopere carnea și se lasă la fiert.</p>
<p>Papricașul este indicat a se servi cu găluște preparate din ou și griș. Știu să dau indicații și despre prepararea acestora: se bat două ouă cu un praf de sare și se amestecă cu griș până capătă consistența de cocă moale. Este bine ca aceste găluște să le amestecăm în papricaș, pentru a prinde gustul mâncării.</p>
<p>Vă urez poftă bună!</p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.produsin.ro/traditii/retete/papricas-de-pui-cu-galuste/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>5</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Prăjitură cu vişine</title>
		<link>http://www.produsin.ro/traditii/retete/prajitura-cu-visine/</link>
		<comments>http://www.produsin.ro/traditii/retete/prajitura-cu-visine/#comments</comments>
		<pubDate>Mon, 02 Nov 2009 07:37:19 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Diana M</dc:creator>
				<category><![CDATA[Articole recente]]></category>
		<category><![CDATA[Retete]]></category>
		<category><![CDATA[Traditii]]></category>
		<category><![CDATA[mancare]]></category>
		<category><![CDATA[prajitura visine]]></category>
		<category><![CDATA[reteta]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.produsin.ro/?p=4988</guid>
		<description><![CDATA[La capitolul prăjituri preparate în casă, preferata mea este, indiscutabil, cea cu vişine. Este o prăjiturică uşor şi rapid de preparat, extrem de delicioasă, şi, dacă vreţi, puteţi substitui vişinele cu orice alte fructe doriţi: mere, pere, prune, caise, piersici sau orice altceva care este pe gustul vostru.
Pentru început, veţi avea nevoie de:
-         6 ouă [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p><a class="highslide" onclick="return vz.expand(this)" href="http://www.produsin.ro/wp-content/uploads/2009/09/thumb300_prajitura_cu_visine.jpg"><img class="alignleft size-thumbnail wp-image-6230" title="thumb300_prajitura_cu_visine" src="http://www.produsin.ro/wp-content/uploads/2009/09/thumb300_prajitura_cu_visine-150x150.jpg" alt="thumb300_prajitura_cu_visine" width="150" height="150" /></a>La capitolul prăjituri preparate în casă, preferata mea este, indiscutabil, cea cu vişine. Este o prăjiturică uşor şi rapid de preparat, extrem de delicioasă, şi, dacă vreţi, puteţi substitui vişinele cu orice alte fructe doriţi: mere, pere, prune, caise, piersici sau orice altceva care este pe gustul vostru.</p>
<p>Pentru început, veţi avea nevoie de:</p>
<p>-         6 ouă mari</p>
<p>-         6 linguri de zahăr</p>
<p>-         6 linguri de făină</p>
<p>-         1 sau 2 pliculeţe de zahăr vanilat (în funcţie de preferinţe)</p>
<p>-         1 pliculeţ de praf de copt</p>
<p>-         esenţă de rom</p>
<p>-         vişine fără sâmburi, spălate şi scurse de apă, amestecate cu zahăr</p>
<p>Pentru preparare, întâi separaţi albuşurile de gălbenuşuri, punându-le pe acestea</p>
<p>din urmă într-un recipient. Într-un castron mai mare se bat albuşurile până obţineţi o spumă consistentă, după care se adaugă 3 linguri de zahăr.</p>
<p>Să ţineţi minte totuşi că trebuie să bateţi încontinuu. După aceea puneţi restul de 3 linguri de zahăr, la fel, bătându-se încontinuu. Adăugaţi puţin din esenţa de rom, un pliculeţ de zahăr vanilat (sau mai puţin, depinde de cât de dulce sau cât de aromat vreţi să fie blatul). Pe rând, adăugaţi apoi gălbenuşurile şi cele 6 linguri de făină (la fel ca cele de zahăr, pe rând, 3 cu 3); amesetecaţi continuu, ridicând telul de la baza vasului în sus (“în ploaie”) ca să iasă tot aerul din compoziţie.</p>
<p>Se pune amestecul într-o tavă de prăjituri unsă cu ulei sau având hârtie de copt tapetată cu ulei, peste care se pun vişinile iar deasupra se presară zahărul vanilat, astfel încât să acopere întreaga compoziţie. Tava se bagă la cuptorul preîncălzit, la foc potrivit, pentru aproximativ 40 de minute.</p>
<p>Când este gata, scoate-ţi delicioasa prăjiturică cu vişine şi savuraţi-o cu plăcere!</p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.produsin.ro/traditii/retete/prajitura-cu-visine/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Pătăşti</title>
		<link>http://www.produsin.ro/traditii/retete/patasti/</link>
		<comments>http://www.produsin.ro/traditii/retete/patasti/#comments</comments>
		<pubDate>Fri, 30 Oct 2009 09:33:24 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Diana M</dc:creator>
				<category><![CDATA[Retete]]></category>
		<category><![CDATA[Traditii]]></category>
		<category><![CDATA[mancare]]></category>
		<category><![CDATA[patasti]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.produsin.ro/?p=4983</guid>
		<description><![CDATA[Deşi sunt olteancă, mama mea este ardeleancă get beget, iar verile le petreceam împreună cu fratele meu mai mare, la bunica, în Bihor. Bunicuţa mea este una din acele femei care poartă batic în cap mereu, zadii (acel amalgam de fuste cu şorţ deasupra), veste şi papuci ce dau a opincuţe, care râde cu poftă [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p><a class="highslide" onclick="return vz.expand(this)" href="http://www.produsin.ro/wp-content/uploads/2009/09/supa-branza.jpg"><img class="alignleft size-thumbnail wp-image-6126" title="supa-branza" src="http://www.produsin.ro/wp-content/uploads/2009/09/supa-branza-150x87.jpg" alt="supa-branza" width="150" height="87" /></a>Deşi sunt olteancă, mama mea este ardeleancă get beget, iar verile le petreceam împreună cu fratele meu mai mare, la bunica, în Bihor. Bunicuţa mea este una din acele femei care poartă batic în cap mereu, zadii (acel amalgam de fuste cu şorţ deasupra), veste şi papuci ce dau a opincuţe, care râde cu poftă şi cu toată gura mai tot timpul, care ştie cum să gătească şi să aibă grijă cum trebuie de o gospodărie. Una peste alta, bunica mea este o femeie dintr-o bucată! Iar una din specialităţile ei, care mie îmi plac foarte mult, sunt pătăştile.</p>
<p>Aceasta este de fapt o supă ce conţine bucăţele delicioase de brânză învelite în aluat. Iată ce trebuie să faceţi pentru a prepara pătăştile bunicuţei mele. În primul rând, vă trebuie următoarele:</p>
<p>-         făină</p>
<p>-         apă</p>
<p>-         2 ouă</p>
<p>-         brânză de vacă</p>
<p>-         1 ceapă</p>
<p>-         2 morcovi mai mici, sau unul mai mare</p>
<p>-         ulei</p>
<p>-         ½ de linguriţă de boia dulce</p>
<p>-         sare şi piper</p>
<p>-         pătrunjel tocat</p>
<p>După ce aţi adunat toate ingredientele, trebuie să preparaţi aluatul din făină,</p>
<p>apă şi cele două ouă. Apoi coca rezultată o întindeţi până obţineţi o foaie de aluat rotundă şi cât de cât subţire, ca pentru tăiţăi. Pe o jumătate presăraţi multă brânză de vaci răzuită sau ruptă în bucăţele destul de mici. Cealaltă jumătate din pătura de aluat se aşează peste cea de brânză, şi se bate bine cu palma pentru a se lipi.</p>
<p>După care tăiaţi proaspăta formată jumătate, ce conţine două straturi de aluat cu brânză între ele, în pătrăţele mici (bunica mea avea o rotiţă specială din metal cu care tăia pătrăţele, dar puteţi să tăiaţi şi cu cuţitul, sau să folosiţi tot felul de forme speciale dacă sunteţi mai creativi). Asiguraţi-vă că pătrăţelele sunt separate unele de altele şi puneţi-le la uscat până preparaţi supa.</p>
<p>Acum trebuie să curăţaţi, spălaţi şi tocaţi mărunt ceapa, după care o căliţi în ulei în oala pentru supă. La fel faceţi şi cu cei doi morcovi, după care mai adăugaţi linguriţa de boia dulce. Amestecaţi bine, şi adăugaţi apă cât pentru jumătate de oală, după ce morcovii şi ceapa s-au călit bine. Apoi puneţi sarea şi piperul după gust, iar când apa dă în clocot puneţi pătrăţelele de pătăşti înăuntru. Când acestea dau semn că fierb (se vor ridica la suprafaţă), adăugaţi pătrunjelul tocat şi o cană de apă rece. Mai amestecaţi puţin şi gata!</p>
<p>Poftă bună şi sper să vă placă şi vouă pătăştile la fel de mult cum îmi plac mie!</p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.produsin.ro/traditii/retete/patasti/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Musaca de cartofi</title>
		<link>http://www.produsin.ro/traditii/retete/musaca-de-cartofi/</link>
		<comments>http://www.produsin.ro/traditii/retete/musaca-de-cartofi/#comments</comments>
		<pubDate>Thu, 29 Oct 2009 09:44:50 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Diana M</dc:creator>
				<category><![CDATA[Retete]]></category>
		<category><![CDATA[Traditii]]></category>
		<category><![CDATA[mancare]]></category>
		<category><![CDATA[musaca de cartofi]]></category>
		<category><![CDATA[reteta]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.produsin.ro/?p=4979</guid>
		<description><![CDATA[Una din reţetele mele preferate gătite de mama mea este musacaua de cartofi. De fiecare dată când prepară acest gen de mâncare, mănânc cu atâta poftă, încât pot să garantez mereu că în 2 zile maxim, tigaia va fi goală. Am avut perioade în care obişnuiam să mănânc la micul-dejun, prânz şi cină căte o [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p><a class="highslide" onclick="return vz.expand(this)" href="http://www.produsin.ro/wp-content/uploads/2009/09/musaca-cartofi-cu-pui-11.jpg"><img class="alignleft size-thumbnail wp-image-6093" title="musaca-cartofi-cu-pui-11" src="http://www.produsin.ro/wp-content/uploads/2009/09/musaca-cartofi-cu-pui-11-150x112.jpg" alt="musaca-cartofi-cu-pui-11" width="150" height="112" /></a>Una din reţetele mele preferate gătite de mama mea este musacaua de cartofi. De fiecare dată când prepară acest gen de mâncare, mănânc cu atâta poftă, încât pot să garantez mereu că în 2 zile maxim, tigaia va fi goală. Am avut perioade în care obişnuiam să mănânc la micul-dejun, prânz şi cină căte o porţie-două din delicioasa musaca gătită de mămicuţa mea. Poate nu e cel mai sănătos obicei din lume, dar chiar nu mă puteam abţine!</p>
<p>Pentru a găti o musaca de cartofi gustoasă, îţi trebuie următoarele ingrediente:</p>
<p>- 2 kg de cartofi</p>
<p>- 300 g de carne tocată</p>
<p>- 2 cepe potrivite</p>
<p>- ulei</p>
<p>- sare şi piper</p>
<p>- puţin suc de roşii</p>
<p>- opţional, 1 ou şi puţin pătrunjel tocat</p>
<p>Pentru început, se prepară umplutura astfel: se curăţă cele 2 cepe, se spală, se toacă mărunt şi se călesc într-o tigăiţă în care se pune 3 linguri de ulei şi puţintică apă. După ce s-a călit, se adaugă carnea tocată, sarea, piperul şi sucul de roşii, amestecându-se şi lăsându-se la foc până capătă acea culoare maronie ce denotă că este gata. Depinzând de preferinţele voastre, puteţi adăuga puţin pătrunjel tocat în compoziţie, pentru gust şi culoare.</p>
<p>Cartofii se curăţă de coajă, se spală şi se taie rondele. Apoi, pe fundul cratiţei pe care o veţi folosi se pune ulei şi se aşează primul strat de rondele de cartofi. După care se adaugă un strat din compoziţia de carne tocată, şi se alternează între cartofi şi umplutură. Ultimul strat va fi unul de cartofi, peste care puteţi pune un ou bătut în prealabil într-o farfurie.</p>
<p>Tigaia acoperită cu capac sau folie de aluminiu se pune la cuptor pentru aproximativ 45 de minute, însă, pentru a fi siguri că stă exact cât trebuie, este de preferat să încercaţi cartofii cu o furculiţă.</p>
<p>După aceea scoateţi tigaia, serviţi musacaua caldă şi puteţi mânca după pofta inimii!</p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.produsin.ro/traditii/retete/musaca-de-cartofi/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>1</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Sarmalute in foi de vita de vie</title>
		<link>http://www.produsin.ro/traditii/retete/sarmalute-in-foi-de-vita-de-vie/</link>
		<comments>http://www.produsin.ro/traditii/retete/sarmalute-in-foi-de-vita-de-vie/#comments</comments>
		<pubDate>Fri, 23 Oct 2009 07:32:56 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Adelina Parvu</dc:creator>
				<category><![CDATA[Retete]]></category>
		<category><![CDATA[mancare traditionala]]></category>
		<category><![CDATA[Sarmale]]></category>
		<category><![CDATA[vita-de-vie]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.produsin.ro/?p=4930</guid>
		<description><![CDATA[Fiecare tara este cunoscuta pentru gastronomia specifica si speciala ei. Italienii cu pizza si spaghettele lor, francezi cu cartofii frantuzesti, americanii cu fast-foodul plin de hamburgeri si hot-dog-uri, iar noi romanii, mandri cu sarmalele noastre si mamaliguta, carora sigur nu poate sa le reziste nici un om, fie el italian, francez, american.
Daca “rasfoiti” retetele  de [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p><a class="highslide" onclick="return vz.expand(this)" href="http://www.produsin.ro/wp-content/uploads/2009/09/50001.jpg"><img class="alignleft size-thumbnail wp-image-5926" title="50001" src="http://www.produsin.ro/wp-content/uploads/2009/09/50001-150x112.jpg" alt="50001" width="150" height="112" /></a>Fiecare tara este cunoscuta pentru gastronomia specifica si speciala ei. Italienii cu pizza si spaghettele lor, francezi cu cartofii frantuzesti, americanii cu fast-foodul plin de hamburgeri si hot-dog-uri, iar noi romanii, mandri cu sarmalele noastre si mamaliguta, carora sigur nu poate sa le reziste nici un om, fie el italian, francez, american.</p>
<p>Daca “rasfoiti” retetele  de pe <em>produsin.ro</em>, gasiti reteta delicioasa pentru a prepara mamaliga, dar lipsesc sarmalele. Lipseau. Acum iata si reteta pentru a pregati niste delicioase sarmale in foi de vita de vie.</p>
<p>Ai nevoie de:</p>
<p>Carne de vita – 400 g;</p>
<p>Carne de porc – 350 g;</p>
<p>Ulei – 150 g;</p>
<p>Ceapa – 100 g;</p>
<p>Orez – 100 g;</p>
<p>Verdeata – 2 legaturi;</p>
<p>Foi de vita murata – 500 g;</p>
<p>Supa de oase – 800 ml;</p>
<p>Lamaie – 100 g;</p>
<p>Smantana – 400 g;</p>
<p>Piper;</p>
<p>Sare.</p>
<p><span style="text-decoration: underline;">Mod de preparare:</span></p>
<p>Treceti carnea prin masina de tocat. Ceapa dupa ce este taiata marunt se caleste. Separat, se fierbe orezul. Dupa toate acestea, amestecati carnea cu ceapa si cu orezul, adaugati verdeata tocata, sare si piper. Aceasta compozitie se aseaza in foile de vita de vie, si se impatura, devenind sarmale. Se aseaza intr-o cratita unsa cu ulei, se toarna deasupra zeama de la lamaie si supa de oase si se fierbe la foc mic, pana cand carnea si foile de vita de vie s-au muiat.</p>
<p>Se servesc calde cu smantana si mamaliga in loc de paine pentru un gust mult mai delicios si traditional. N-ai cum sa rezisti!</p>
<p>Pofta Buna!</p>
<p>Surse:  Buni</p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.produsin.ro/traditii/retete/sarmalute-in-foi-de-vita-de-vie/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>1</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Salata de vinete</title>
		<link>http://www.produsin.ro/traditii/retete/salata-de-vinete/</link>
		<comments>http://www.produsin.ro/traditii/retete/salata-de-vinete/#comments</comments>
		<pubDate>Thu, 22 Oct 2009 07:44:31 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Andreea Nicolae</dc:creator>
				<category><![CDATA[Retete]]></category>
		<category><![CDATA[Traditii]]></category>
		<category><![CDATA[Bucovina]]></category>
		<category><![CDATA[romaneasca]]></category>
		<category><![CDATA[salata]]></category>
		<category><![CDATA[vinete]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.produsin.ro/?p=4924</guid>
		<description><![CDATA[De multe ori, ca şi voi, m-am întrebat care sunt reţetele tradiţionale româneşti, multe dintre cele pe care le considerăm ale noastre, nu sunt. Si ce mai contează acest lucru, dacă cel mai des sunt consumate la noi, şi pregătite cel mai bine de noi, românii.
Chiar dacă multe reţete sunt de altă origine, eu am [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p><a class="highslide" onclick="return vz.expand(this)" href="http://www.produsin.ro/wp-content/uploads/2009/09/Salata-de-vinete.jpg"><img class="alignleft size-thumbnail wp-image-5905" title="Salata-de-vinete" src="http://www.produsin.ro/wp-content/uploads/2009/09/Salata-de-vinete-150x107.jpg" alt="Salata-de-vinete" width="150" height="107" /></a>De multe ori, ca şi voi, m-am întrebat care sunt reţetele tradiţionale româneşti, multe dintre cele pe care le considerăm ale noastre, nu sunt. Si ce mai contează acest lucru, dacă cel mai des sunt consumate la noi, şi pregătite cel mai bine de noi, românii.</p>
<p>Chiar dacă multe reţete sunt de altă origine, eu am rămas surprinsă să aflu că salata de vinete este originară de Bucovina.  Este o bunătate de salată, pe cât de bună pe atât de uşor de preparat.</p>
<p>Este un aperitiv bun de servit musafirilor, dar eu prefer sa iau castronul şi să mănânc cât de multă vreau, fără să îi fac o prezentare pompoasă. Salata de vinete este cea mai la îndemână salată în sezonul cald.</p>
<p>Iată ce vă trebuie: 1 ceapă, 2 vinete, ulei şi maioneză (sau un ou crud şi unul fiert)</p>
<p>Mai întâi se pun vinetele la copt, iar după ce s-au copt le presari cu sare, le acoperi cu un prosop timp în care faci maioneza- în cazul în care nu ai cumparat deja.</p>
<p>Pentru maioneza făcută în casă pui un gălbenuş fiert dat pe răzătoare şi unul crud,caţiva stropi de lămâie, sare, o lingură de apă rece şi amesteci într-un singur sens punând mereu câte puţin ulei.</p>
<p>Acum dacă avem şi maioneza nu ne mai rămâne decât să luăm ceapa, să o tocăm mărunt, o punem în tigaie să se înmoaie, fără să o călim. Se iau vinetele se curăţă de coajă şi se toacă mărunt cu cuţitul de lemn.</p>
<p>După ce aţi terminat de tocat adăugaţi peste ele ceapa înmuiată şi amestecaţi bine până se leagă, apoi puneţi maioneza şi condimentaţi</p>
<p>Acum puteţi să o serviţi unsă pe felii de pâine.</p>
<p>Sfatul meu este să mâncaţi cu roşioare proaspete, este delicios. Poftă bună!</p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.produsin.ro/traditii/retete/salata-de-vinete/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>1</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Leacuri babesti impotriva racelii</title>
		<link>http://www.produsin.ro/traditii/retete/leacuri-babesti-impotriva-racelii/</link>
		<comments>http://www.produsin.ro/traditii/retete/leacuri-babesti-impotriva-racelii/#comments</comments>
		<pubDate>Wed, 21 Oct 2009 08:14:11 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Adelina Parvu</dc:creator>
				<category><![CDATA[Articole recente]]></category>
		<category><![CDATA[Obiceiuri]]></category>
		<category><![CDATA[Retete]]></category>
		<category><![CDATA[leacuri babesti]]></category>
		<category><![CDATA[raceala]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.produsin.ro/?p=4834</guid>
		<description><![CDATA[Se stie ca bunicii nostri si stramosii nostrii, prin intelepciunea lor acumulata de-a lungul anilor ne-au dat numai sfaturi bune. Asa ca fiecare are “strans” tot felul de leacuri de la neamurile batrane, bunici, bunicii bunicilor..mai pe scurt, leacuri babesti. Acestea sunt frecvente mai ales cand vine vorba despre sanatate. Si pentru ca oricum se [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p><a class="highslide" onclick="return vz.expand(this)" href="http://www.produsin.ro/wp-content/uploads/2009/09/stranut_b.jpg"><img class="alignleft size-thumbnail wp-image-5894" title="stranut_b" src="http://www.produsin.ro/wp-content/uploads/2009/09/stranut_b-150x112.jpg" alt="stranut_b" width="150" height="112" /></a>Se stie ca bunicii nostri si stramosii nostrii, prin intelepciunea lor acumulata de-a lungul anilor ne-au dat numai sfaturi bune. Asa ca fiecare are “strans” tot felul de leacuri de la neamurile batrane, bunici, bunicii bunicilor..mai pe scurt, leacuri babesti. Acestea sunt frecvente mai ales cand vine vorba despre sanatate. Si pentru ca oricum se apropie frigul am sa va dau si eu unele leacuri babesti, pentru “colectia” voastra, ca sa ne mentinem sanatosi si departe de raceala:</p>
<p>Pentru a prevenii raceala: puteti sa radeti intr-un borcanel, hrean si sa adaugati miere. O lingurita pe zi, de obicei dimineata, te tine departe de raceli, intarind sistemul imunitar. La fel, o felie de lamaie invelita in miere, pentru acelasi efect, sau picaturi de tincture de propolis pe o lingurita rasa de zahar ( eu prefer mai mult varianta a doua, e mult mai delicioasa). E recomandat sa adaugati in meniul zilnic, ceapa sau/si usturoi, cunoscute pentru bariera care o pun importiva virusilor. Preferabil seara, inainte de culcare pentru a evita riscul unei respiratii neplacute. Consumati multe citrice pentru ca sunt bogate in vitamina C, si bineinteles ceaiuri (in special de menta, maces, tei, musetel, soc, ciubotica cucului, patlagina, levantica, cimbru, isop, pelin, papadia, echinaceea, radacina de cerentel etc) atat pentru a le bea cat si pentru a face infuzie cu ele, timp de 10 minute.</p>
<p><a class="highslide" onclick="return vz.expand(this)" href="http://www.produsin.ro/wp-content/uploads/2009/09/images.jpg"><img class="alignleft size-full wp-image-5893" title="images" src="http://www.produsin.ro/wp-content/uploads/2009/09/images.jpg" alt="images" width="103" height="129" /></a>Daca totusi n-ai fost destul de precaut si raceala te-a luat prin surprindere, iata cateva sfaturi pentru a te vindeca mai rapid: ciorapii se uda in tuica de casa (sau spirt) si se iau in picioare asa. Daca tusesti, ai dureri in piept provocate de tusa, cartofii rasi pusi pe piept ar trebui sa te ajute. Pentru durerile in gat, amigdalite, fa cat poti de des pe zi, gargara cu ceai sau apa cu sare. Dupa gargara o perioada numai manca si nici nu consuma lichide. Un alt sfat, testat, este sa va bagati picioarele in apa fierbinte cu multa sare, pentru aproximativ 20 de minute ( astfel fetele pot sa-si faca mai apoi pedichiura mai bine si mai usor). Apoi stergeti-va si bagati-va picioarele (la propriu) in sosete groase, acoperiti-va bine si nani! Daca te confrunti si cu febra, iti prinde bine un masaj cu otet de mere sau spirt si apoi acoperit bine avand in picioare sosete roase cu cartofi cruzi (care trebuie schimba). Se ivelesc piciorele in prosoape ude cu apa rece ( la temperature camerei), care se schimba frecvent, timp de 20 de minute si peurma la fel etapa cu sosetele si invelitul bine.</p>
<p><a class="highslide" onclick="return vz.expand(this)" href="http://www.produsin.ro/wp-content/uploads/2009/09/stranut-main.jpg"><img class="alignleft size-thumbnail wp-image-5892" title="stranut-main" src="http://www.produsin.ro/wp-content/uploads/2009/09/stranut-main-150x112.jpg" alt="stranut-main" width="150" height="112" /></a> Si ar mai fi multe de spus, multe leacuri babesti, dar sa stiti ca in unele cazuri acestea nu sunt de ajuns, trebuie sa se apeleze si la medicamentele prescrise de doctor dupa un control.</p>
<p>A,da…si e foarte important sa dormiti mult, pentru ca in timpul somnului celulele, organismul se vindeca cel mai rapid. E singura perioada in care daca va permiteti puteti lenevi mult fara sa va simtiti vinovati, fara sa fiti certati de mame ca “iara stai toata ziua in pat, degeaba!”</p>
<p>Surse:</p>
<p><cite>sanatate.acasa.ro/&#8230;/<strong>raceala</strong>-alungata-cu-<strong>leacuri</strong>-<strong>babesti</strong></cite></p>
<p>http://www.foaia.hu/arhiva/anul-2007/2007-3/10.pdf</p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.produsin.ro/traditii/retete/leacuri-babesti-impotriva-racelii/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>4</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Interviu cu bunica: Răcitura</title>
		<link>http://www.produsin.ro/traditii/retete/interviu-cu-bunica-racitura/</link>
		<comments>http://www.produsin.ro/traditii/retete/interviu-cu-bunica-racitura/#comments</comments>
		<pubDate>Fri, 16 Oct 2009 07:35:30 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Ramona Ţuţuianu</dc:creator>
				<category><![CDATA[Retete]]></category>
		<category><![CDATA[Traditii]]></category>
		<category><![CDATA[de la bunica]]></category>
		<category><![CDATA[racitura]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.produsin.ro/?p=4726</guid>
		<description><![CDATA[De unde poţi afla mai multe reţete culinare  dacă nu de la bătrânele noastre bunici?
Trecute prin viaţă,  secretele lor sunt destăinuite pentru ca noi,  cei neîndemânatici să nu ajungem a ne distruge organismul cu preparate ca şi cartofii prăjiti ori semipreparate ca şi supa la plic.
Aşa că,  ştiind că se va bucura foarte tare [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p><a class="highslide" onclick="return vz.expand(this)" href="http://www.produsin.ro/wp-content/uploads/2009/09/racitura.jpg"><img class="alignleft size-thumbnail wp-image-5798" title="racitura" src="http://www.produsin.ro/wp-content/uploads/2009/09/racitura-150x112.jpg" alt="racitura" width="150" height="112" /></a>De unde poţi afla mai multe reţete culinare  dacă nu de la bătrânele noastre bunici?</p>
<p>Trecute prin viaţă,  secretele lor sunt destăinuite pentru ca noi,  cei neîndemânatici să nu ajungem a ne distruge organismul cu preparate ca şi cartofii prăjiti ori semipreparate ca şi supa la plic.</p>
<p>Aşa că,  ştiind că se va bucura foarte tare să mă revadă, ca de fiecare dată,  i-am facut o vizită şi am rugat-o să îmi vorbească despre secretul răciturii,  zisă şi piftie,  mâncarea nelipsită de pe mesele  românilor în zile de sărbătoare ca şi Crăciun sau Paşte.</p>
<p>Datorită aspectului său gelatinos în Otenia şi Banat este denumită şi « tremurici ».<br />
Şi am aflat că ingredientele necesare ar fi :picioare de porc, urechi sau şoric, usturoi, sare,  şi  puţin ulei; bineînţeles, măsurile se iau după ochi.</p>
<p>În primul rând, se spală picioarele de porc,se pârlesc şi  se taie bucăţi apoi se pun la fiert adăugând sare, după gust. O dată fierte, se îndepărtează şi se păstrează numai carnea de pe oase, acestea putând fi aruncate.<br />
Următorul pas este pregătirea usturoiului, ingredient ce se pare că ajută la închegarea răciturii.  Acesta se pisează, se pune puţin ulei şi se amestecă până devine ca o maioneză.</p>
<p>Cât încă este caldă apa în care a fiert carnea  se adaugă usturoiul,  pentru a se topi.  Carnea se aşează în recipiente şi se toarnă apa cu usturoiul.  De preferat este să nu se mişte preparatul până nu se încheagă.<br />
Pare mai simplu acum că m-am lămurit&#8230;</p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.produsin.ro/traditii/retete/interviu-cu-bunica-racitura/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Tort Joffre</title>
		<link>http://www.produsin.ro/traditii/retete/tort-joffre/</link>
		<comments>http://www.produsin.ro/traditii/retete/tort-joffre/#comments</comments>
		<pubDate>Tue, 06 Oct 2009 06:56:38 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Andreea Nicolae</dc:creator>
				<category><![CDATA[Retete]]></category>
		<category><![CDATA[Traditii]]></category>
		<category><![CDATA[maresal joffre]]></category>
		<category><![CDATA[Romania]]></category>
		<category><![CDATA[tort joffre]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.produsin.ro/?p=4398</guid>
		<description><![CDATA[„Joffre” – o prăjitură Românească, da aţi citit bine, Românească. Chiar dacă numele pare a fi de prin alte tărâmuri decât cele româneşti, acest tort a fost făcut pentru prima oară de un cofetar român.
De unde a dobândit numele acest tort? În anul 1920, după cel de-al doilea război mondial, mareşalul Joseph  Jacques Cesaire Joffre, [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p><a class="highslide" onclick="return vz.expand(this)" href="http://www.produsin.ro/wp-content/uploads/2009/09/269.jpg"><img class="alignleft size-thumbnail wp-image-5460" title="83168993" src="http://www.produsin.ro/wp-content/uploads/2009/09/269-150x101.jpg" alt="83168993" width="150" height="101" /></a>„Joffre” – o prăjitură Românească, da aţi citit bine, Românească. Chiar dacă numele pare a fi de prin alte tărâmuri decât cele româneşti, acest tort a fost făcut pentru prima oară de un cofetar român.</p>
<p>De unde a dobândit numele acest tort? În anul 1920, după cel de-al doilea război mondial, mareşalul Joseph  Jacques Cesaire Joffre, acordă Bucureştiului, mai exact la Palatul Artelor din Parcul Carol, o cruce de război în numele Franţei. În urma acestei festivităţi a existat un banchet, unde un cofetar român a creat această prajitură de ciocolată pentru mareşal, numele fiind acelaşi cu al acestuia.</p>
<p>Prăjitura a avut mare succes, a plăcut atât mareşalului, cât şi românilor. Această prajitură este făcută la scare mare, adică a ajuns sa fie tort Joffre.</p>
<p>Reţeta rafinamentului cofetarilor din micul Paris:</p>
<p><a class="highslide" onclick="return vz.expand(this)" href="http://www.produsin.ro/wp-content/uploads/2009/10/r_33.jpg"><img class="alignleft size-thumbnail wp-image-5481" title="r_33" src="http://www.produsin.ro/wp-content/uploads/2009/10/r_33-147x150.jpg" alt="r_33" width="147" height="150" /></a>Ingrediente:</p>
<p>10 ouă, 500g margarină, 100g cacao, 500g zahăr, 125 ml apă, 1 lingură faină, 2 linguri pesmet fin, 2 plicuri zahăr vanilat, esenţă de rom.</p>
<p>Mod de preparare:</p>
<p>Se pun la fiert zahărul, cacaoa şi apa, se dau în clocot cinci minute, apoi se lasă puţin la răcit. În compoziţia caldă se adaugă pe rând toate gălbenuşurile. Compoziţia o împărţiţi în trei.</p>
<p>Blatul: O parte din compoziţie se amestecă cu 1 lingură de făină cu vârf, 2 linguri de pesmet fin cu vârf şi la sfârşit, albuşurile bătute spumă, 2-3 linguri de zahăr.</p>
<p>Se răstoarnă într-o cratiţă de 3 kilograme, se unge şi tapetează apoi se dă la foc mic. După coacere, blatul se răstoarnă pe un platou.</p>
<p>Crema: Celelalte două părţi se amestecă cu margarina. Se adaugă 2-3 linguri de zahăr, zahărul vanilat, esenţa de rom şi 3 linguri de cacao.</p>
<p>Se ţine la frigider 1 oră.</p>
<p>Glazura: Se topesc 50g ciocolată cu o lingură de apă la foc mic. Se freacă cu 50g zahăr până devine o cremă moale.</p>
<p>Blatul se taie în două se pune crema, se pune glazura şi se dă la rece.</p>
<p>Iată un tort răcoros şi gustos.</p>
<p>Poftă bună!</p>
<p>Sursă reţetă: gastronomie.elle.ro</p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.produsin.ro/traditii/retete/tort-joffre/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>3</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Tochitură</title>
		<link>http://www.produsin.ro/traditii/retete/tochitura/</link>
		<comments>http://www.produsin.ro/traditii/retete/tochitura/#comments</comments>
		<pubDate>Mon, 05 Oct 2009 06:51:06 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Andreea Nicolae</dc:creator>
				<category><![CDATA[Retete]]></category>
		<category><![CDATA[Traditii]]></category>
		<category><![CDATA[carne]]></category>
		<category><![CDATA[mămăligă]]></category>
		<category><![CDATA[oaie]]></category>
		<category><![CDATA[oltenesc]]></category>
		<category><![CDATA[porc]]></category>
		<category><![CDATA[pui]]></category>
		<category><![CDATA[romanesc]]></category>
		<category><![CDATA[tochitura]]></category>
		<category><![CDATA[traditional]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.produsin.ro/?p=3781</guid>
		<description><![CDATA[Când se adună carne de porc, de pui, de oaie la un loc se numeşte „tochitură”, o mâncare săţioasă, gustoasă şi de pus pe masă. Tochitura poate fi preparată doar din carnea unui singur animal sau mai multe.
Tochitura este o mancare tradiţional românească, cel puţin aşa ştiu de la sursele mele, rude şi cunoştinţe din [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p><a class="highslide" onclick="return vz.expand(this)" href="http://www.produsin.ro/wp-content/uploads/2009/09/tochitura.JPG"><img class="alignleft size-thumbnail wp-image-5426" title="tochitura" src="http://www.produsin.ro/wp-content/uploads/2009/09/tochitura-150x112.jpg" alt="tochitura" width="150" height="112" /></a>Când se adună carne de porc, de pui, de oaie la un loc se numeşte „tochitură”, o mâncare săţioasă, gustoasă şi de pus pe masă. Tochitura poate fi preparată doar din carnea unui singur animal sau mai multe.</p>
<p>Tochitura este o mancare tradiţional românească, cel puţin aşa ştiu de la sursele mele, rude şi cunoştinţe din toate colţurile ţării, din Moldova, Oltenia, Dobrogea.</p>
<p>Tochitura ca orice fel de mâncare are mai multe reţete, cea moldovenească este mai uşoară cu mai puţină grăsime, iar cele olteneşti şi ardeleneşti mai greoaie. Acest fel de mâncare este garnisit aproape întodeauna cu mămăliguţă, un ou prăjit, brânză sau lapte acru.</p>
<p>În unele părţi ale ţării tochitura se numeşte „taci şi-nghite”.</p>
<p>Reţeta pe care o să o scriu este una oltenească.</p>
<p>Ingrediente:</p>
<p>500 gr pulpă de porc<br />
100 gr costiţă afumată<br />
200 gr ciuperci<br />
1 ardei gras<br />
2 cepe<br />
150 ml suc de roşii<br />
3 caţei de usturoi<br />
100 ml ulei<br />
sare, piper</p>
<p>Mod de preparare:</p>
<p>Se taie pulpa de porc cubuleţe. Costiţa se taie şi ea cubuleţe mici. Uleiul se încinge într-o cratiţă şi prăjim bucăţile de carne sarate şi piperate. Se scoate carnea şi se rumenesc bucăţile de costiţă afumată care apoi se scot deoparte.</p>
<p>Se curaţă, se spală şi se taie mărunt ciupercile, ceapa şi ardeiul gras, apoi se calesc împreună în uleiul în care s-a prajit carnea şi costiţa.</p>
<p>Se călesc timp de 5 minute după care adăugăm 150 ml suc de roşii şi se înabuşă la foc mic. Se adaugă şi usturoiul tocat, carnea şi costita şi se lasă să dea 2-3 clocote împreună.</p>
<p>Acestă bunătate o puteţi mânca cu mămăligă, ou prăjit, brânză de burduf sau lapte acru.</p>
<p>Poftă Bună !</p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.produsin.ro/traditii/retete/tochitura/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
	</channel>
</rss>

