Deși multă vreme a fost uitată, Peștera Sfântului Andrei a devenit în ultimii ani un loc de pelerinaj, căutat atât de iubitorii de aventură, cât și de oamenii fără speranță, care vin aici pentru a găsi alinarea suferințelor fizice și morale.

Pentru a ajunge la acest lăcaș trebuie sa mergi prin Cernavodă, către Ostrov, până în dreptul comunei Ion Corvin, unde indicatorul îți arată un drum prăfos  și anevoios, ce șerpuiește până în fața ansamblului monastic.

Locul se leagă de numele Apostolului Andrei, poposit aici în jurul anului 50 e.n, cel ce i-a creștinat pe locuitorii Dobrogei, botezându-i în apa celor 9 izvoare, din jurul peșterei.

După moartea Sfântului uitarea s-a așternut peste aceste meleaguri, până în anul 1918, când avocatului Ion Dinu i-a fost dezvăluită, în vis, această minune naturală.

Lucrările de amenajare vor fi sistate în perioda comunistă și se vor relua abia după 1989, când se ridică o bisericuță destinată oficierii slujbelor religioase, ținute de primii călugări stabiliți pe lângă așezământ.

În peșteră dai de un pat scobit în stâncă, pe care se spune că l-ar fi folosit Apostolul, iar pe pereți sunt scrijelite diverse cuvinte neinteligibile pentru profani, dar cu o încărcătură aproape mistică pentru credincioșii ce vin să  își spună păsul și să obțină vindecarea trupească sau sufletească.

O icoană de mari dimensiuni, îți amintește că te afli într-o biserică improvizată și te îndeamnă să te lași pradă liniștii desăvârșite și rugăciunii, uitând de grijile cotidiene.

În timp ce te îndrepți către biserica din exterior, ghidul monastic îți povestește cum sfântul a lovit cu toiagul stânca, de unde a țâșnit izvorul, ale cărui ape tămăduitoare susură și astăzi.

Biserica actuală, construită între anii 1998-2002, este asaltată de miile de pelerini, veniți să se închine în fața crucii în formă de X, pe care Apostolul Andrei și-a suferit martiriul, dar și să se roage la racla unde se odihnește o parte din degetul sfântului.

De-a lungul anului bisericesc, preoții tin o sumedenie de slujbe duminicale, citesc rugăciuni și moliftele Sfântului Vasile cel Mare pentru toți cei aflați în nevoie, iar în ziua de 31 noiembrie are loc praznicul mânastirii, la care participă din ce în ce mai multe persoane.

Chiar dacă nu ești ortodox practicant și nu crezi în poveștile despre minunile sfinților, peștera merită vizitată măcar pentru a admira colțul de natură, în care se ascunde, sau pentru a asculta murmurul celor 9 izvoare ce îți dau un sentiment de pace interioară.

Sursa : http://locurimistice.scienceline.ro