“Vreau sa-mi spui, frumoasa Zaraza,
Cine te-a iubit,
Cati au plans nebuni pentru tine
Si cati au murit.
Vreau sa-mi dai gura-ti dulce, Zaraza,
Sa ma-mbatezi mereu,
De a ta sarutare, Zaraza,
Vreau sa mor si eu… “

Versurile acestea au fost repetate pana la nebunie de indragostiti. Cantarea a devenit una dintre slagarele cele mai cunsocute din Romania. Povestea induiosatoare a iubirii dintre Cristian Vasile si Zarada a devenit emblematica pentru perioada interbelica. Toata lumea cunoaste varianta lui Mircea Cartarescu aparuta in volumul de povestiri „De ce iubim femeile”. Odata cu aceasta povestire confuzia generala s-a produs, crezandu-se ca varianta adevarata a povestirii este cea a lui Mircea Cartarescu. Autorul isi imagineaza o posibila rivalitate intre Cristian Vasile si contemporanul lui, Zavaidoc. Totusi intr-un film documentar recent realizat pe muzica lui Zavaidoc, s-a dovedit ca o astfel de rivalitate nu exista, ba mai mult nici chiar celebra Zarada nu a existat.

Zaraza  este un  tangou uruguyan preluat in conditii neclare. Autorul acestui tangou este Benjamin Tagle Lara si a fost  interpretat de catre Ignacio Corsini.Acest cantec a adus autorilor diferite premii si distinctii. Tradus si adaptat in romaneste de Nicolae Kiriţescu, cantecul emana o atmosfera ambigua si incerta. Aceste ingrediente s-au dovedit perfecte pentru a crea un mit, o legenda in jurul unui personaj despre care se stiu prea putine. Cristian Vasile a trait intre anii 1908 si 1985 fiind recunoscut de publicul roman din cauza vocii de tenor. A cantat in special in restaurantul „Vulpea rosie”. Alte slagare de-a lui Cristian Vasile au fost: „Nusha”, „Nunuţo”, „Iubesc femeia”, „Aprinde o ţigare” , „Nu!”, „Pentru tine am făcut nebunii”, „Pe cer s-a stins o singură stea”, „Pe boltă când apare luna”, „Minte-mă!” si nu in ultimul rand „Iubesc femeia”.

Cu timpul Zaraza a devenit o muza in adevaratul sens al cuvantului multi artisti evocand-o in lucrarile lor.  In filmul „Supravietuitorul” al lui Sergiu Constantinescu si al Adinei  Murat se preia varianta scrisa de Mircea Cartarescu si sunt pastrate numele unor personaje din povestire, schimbandu-se doar numele de Zaraza in Zarada. De asemenea Mihaela Radulescu  a scris in 2006 un scenariu pe aceeasi tema, dar productia a fost oprita din cauza ca nu a primit finantare de la Centrul National Al Cinematografiei.

Chiar daca Zaraza din punct de vedere al originii s-a dovedit o dezamagire pentru romani, mitul frumoasei femei a ramas adaptat in credinta populara devenind unul dintre cele mai frumoase povesti (posibile) de dragoste.

Sursa: Wikipedia