Figură pregnantă în cultura românească, dirijor de excepţie, George Georgescu reprezintă un fel de carte de vizită pentru judeţul Tulcea. Născut la Sulina, în 1887, învaţă vioara ca autodidact în primii ani de şcoală. Deşi nesusţinut de familie, care nu dorea să devină un « lăutar », fuge la Bucureşti şi se înscrie la Conservator, la clasa de violoncel, studiind în paralel teoria, armonia şi contrapunctul.

După terminarea Conservatorului, pleacă la Berlin, dar în urma unui accident e nevoit să renunţe la cariera de violoncelist şi o îmbrăţişează cu succes pe cea de dirijor. În 1919 dirijează la Berlin şi din 1920 revine la pupitrul Filarmonicii bucureştene pe care o reorganizează. Devine în scurt timp inima acestei orchestre, care susţine 3 concerte pe săptămână. Bucurându-se de un real succes,
ani la rand rămâne directorul filarmonicii şi dirijorul permanent al orchestrei.

În timpul conducerii sale, orchestra bucureşteană se numără printre cele mai bune orchestre din lume, având ca şi compozitori şi instrumentişti invitaţi pe : Ravel, Stravinski, Bartok, George Enescu, Paul Constantinescu, Dinu Lipatti, Menuhin, Thibaud, Rubintein.

În timpul celui de-al II lea Război Mondial se face prezent şi în viaţa muzicală a ţărilor naziste, însă o dată încheiat războiul, este îndepărtat de la pupitrul Filarmonicii din Bucureşti. În 1947 îşi reia activitatea cu orchestra radiodifuziunii române, cu ajutorul lui George Enescu, însă numai pentru 10 ani, căci în 1957 se întoarce să dirijeze Filarmonica.

Viaţa lui George Georgescu e ca un ciclu, se încheie acolo unde a început, ultimul său concert are loc la Berlin. De-a lungul existenţei sale primeşte numeroase decoraţii : « Legiunea de Onoare » de la statul francez, « Crucea de Fier » de la germani, « Ordinul Muncii cl.I » şi titlul de « Artist al Poporului » în ţara natală.

Cariera sa este impresionantă, sute de prime audiţii din muzica universală şi românească,  colaborari cu zeci de orchestre şi solişti din străinătate..
Performanţele atinse de orchestre sub bagheta domnului George Georgescu sunt rezultatul dăruirii sufletului său în folosul muzicii.

Sursă informaţii :wikipedia