Victor Brauner10.0102

S-a născut la Piatra Neamț, pe data de 15 iunie 1903. A fost artistul care a adus cu încrâncenare magia în domeniul artei secolului XX. El a transformat tabloul în totem și pictorul în vrăjitor,mag și profet în același timp. Și-a petrecut aproape toată viața citind tratate de alchimie și experimentând rețete vrăjitorești adunate din culegeri folclorice medievale. S-a inițiat în ritualuri de trecere și a încercat să recunoască semnele ce i se făceau de ”dincolo”. Credea că viața este doar un pasaj spre marele Necunoscut și că experiența trecerii spre celălalt tărâm este o continuă tortură impusă de demoni fizicului și mentalului.

Aventura explorării lumii de dincolo începe la Piatra Neamț. Tatăl său, evreu bogat, proprietar al unei fabrici de cherestea, avea două ocupații preferate: număratul banilor și ședințele de spiritism. Fiecare Sabat era sărbătorit prin ședințe de spiritism. Copilul Victor a asistat șocat la una, ascuns sub masă. Mediumul era un țăran analfabet, posedat de spiritul unui personaj elevat care monologa în mai multe limbi și știa să cânte la vioară. Ani de zile, Victor se strecoară și stă ascuns în timpul acestor ședințe. Astfel, își dă seama că dincolo există.

În 1907 începe lungul drum al inițierii sale. În timpul revoltelor țărănești, fabrica de cherestea este incendiată, iar familia fuge din țară la Hamburg, apoi Viena. În 1910, Braunerii vroiau să se stabilească în Viena, însă chiar atunci cometa Halley se face vizibilă și se declanșează o isterie generală. Predicatorii anunță sfârșitul lumii și moartea colectivă. Tatăl Brauner anunță celor șase copii moartea iminentă, dând o explicație erudită, bazată pe Talmud și câteva religii. Însă de la trecerea cometei nu se întâmplă nimic, iar Braunerii se întorc în România, stabilindu-se la București. În seara de vineri 1913, Victor anunță că a fost chemat să fie artist. Tatăl l-a anunțat că această îndeletnicire este scumpă, iar el nu este dispus să dea nici un ban.

Chemarea însă trebuia respectată, iar Victor, deprimat, se ascunde în cimitirul Bellu, unde dialoghează cu Eminescu și Iulia Hașdeu. Cumva încurajat de aceștia, se aruncă în tumultoasa viață de artist.

La 17 ani este student la Academia de Artă din București. Împreună cu poetul Ilarie Voronca, Brauner inventează manifestul ”Pictopoezia” în care scria că ”pictopoezia este ultimul răcnet al modei”. Este exmatriculat din facultate, iar el sărbătorește prin deschiderea primei sale expoziții. Se rade în cap și fuge la Balcic, apoi, fără bani, dar cunoscându-l pe Brâncuși, pleacă la Paris. Este primit în atelierele sculptorului cu condiția să se ocupe de spălatul și călcatul pantalonilor și al cămășilor.

Brâncuși, în schimb, îi face cunoștință cu cei mai intransigenți intelectuali ai lumii și îl lasă să utilizeze aparatul de fotografiat Kodak cu burduf. Este un aparat care îi marchează viața, pentru că în 1928 a fotografiat pe bulevardul Montparnasse o actriță de vodevil căreia un vrăjitor de stradă îi punea o bandă neagră pe ochi pentru a-i lua vederea. Întors în atelier, pictează un autoportret cu un ochi scos. În următorii ani desenează un număr impresionant de autoportrete fără ochiul stâng. Peste 10 ani, a fost lovit întâmplător de un ciob de sticlă și și-a pierdut ochiul stâng. Acest fapt l-a făcut și mai tare să creadă că este profet și mag.

După război, Brauner a cerut Franței naturalizarea, pe care a primit-o în 1961. A murit cinci ani mai târziu, apreciat de toți marii artiști ai lumii. Totuși, până în clipa morții sale, nici un tablou nu fusese cumpărat de un muzeu, ca în cazul lui Brâncuși, Dali, Picasso. În 1987, văduva lui donează Franței toată opera Brauner.

Surse:

Revista Terra, nr. 4/aprilie 2007

Foto: http://dumitruagachi.files.wordpress.com/2008/11/braunersuprarealistul.jpg

http://www.gnosis.art.pl/iluminatornia/sztuka_o_inspiracji/victor_brauner/victor_brauner_biernosc_uprzejma.jpg

http://artistiromani.files.wordpress.com/2008/11/victor-brauner1.jpg