Apreciata si degustata de intreaga Europa, bucutaria romaneasca se bucura de un real succes atat pe plan national cat si european, fiind una din cele mai indragite din aria curiculara a gastronomiei. Bucutaria romaneasca a fost influentata de-a lungul timpului de conditiile economice, cele geografice si clima. Istoria bucatariei se confrunta cu inceputul omenirii, odata cu descoperirea focului, cu ajutorul caruia, revolutioneaza hrana omului. Alimentele, prin procesele de frigere, coacere sau fierbere se transforma intr-un artificiu de gust si arome savuroase.

Inceputul artei culinare a avut la baza preparatele din carne. In perioada lui Homer si Pericle, bucatrii pastrau bucatele in forma initiala, pestele si carnea de vanat trebuiau pastrat in viata. Pana in perioada clasica, arta culinara a ramas neslefuita, odata cu banchetele date la curtile regale, bucataria devine arta. Prin maiestria bucatelor si a gustului desavarsit,a fost recunoscuta bogatia si avutia curtii regale.

De-a lugul veacurilor bucataria romanesca, pe langa traditiile mostenite de la strabuni si-a imbogatit sortimentele de preparate cu retetele altor popoare. Primele semne de occidentalizare se vad in tara noastra in jurul anului 1700. Influenta europeana se regaseste si in planul bucatariei. Imperiul austriac influenteaza Transilvania si Banatul, Rusia influenteaza Moldova, Franta, Italia si Grecia influenteaza Muntenia, Turcia influenteaza Dobrogea si cu rafinament traditia si arta culinara ne-au mai ramas diferite feluri de mancare: ghiveciul, tuslamaua si baclavale de la turci, ciorbele si borsurile de la rusi, gulasul de la unguri, stiuca umpluta de la evrei, s.a.

Aceste preparate au fost inbunatatite de bucataria romaneasca in functie de gusturi, obiceiuri si preferinte. De pilda sarmalele sunt preparate turcesti, care la origine se prepara din tocatura de berbec cu orez si stafideinvelite in foi de varza, foi de vita sau stevie. Bucataria romanesca si indeosebi cea moldoveneasca au reusit sa transforme o mancare simpla intr-un adevarat “palat de gourmet” asa cum sublinia Al. O. Teodoreanu in “Adevarul Literar si Artistic” in iulie 1933.

Bucataria din Moldova se caracterizeaza prin mancaruri fine, rafinate si gustoase. Bucataria din Dobrogea este influentata in primul rand de fauna, de clima, dar si de bucataria orientala. La prepararea mancarurilor se foloseste mult pestele, vanatul si carnea de oaie dar si carnea de pasare, vaca si porc. Dobrogea este bogata in legume si fructe, lapte, branzeturi si oua. Mancarurile din Dobrogea redau cu prisosinta bogatia materiilor prime de care dispune aceasta zona.

Bucataria din Muntenia se poate caracteriza prin diversitate, ingeniozitate, delicatete. Ea a suferit de-a lungul vremii influenta greceasca, orientala, finetea si rafmamentul bucatariei franceze si pana in zilele noastre influenta italieneasca. Bucataria din Muntenia, foloseste un sortiment variat de legume, carne, produse din came, peste, lapte, paste fainoase, fructe. Bucataria din Transilivania a suferit de-a lungul istoriei influenta bucatariei austro – ungare. In Ardeal se foloseste mult slanina afumata, bine pregatita, care se consuma in tot timpul anului.

Mancarurile obtinute in bucataria din Transilvania, sunt mancaruri grase, gustoase si piperate, se realizeaza pe baza de carne si in special carne de porc, se folosesc legumele, zarzavaturile, laptele si branzeturile precum si ouale. Ciorbele se acresc cu otet sau zeama de varza si se imbunatatesc, “se dreg” cu galbenusuri de oua, smantana si faina, specific acestor ciorbe este tarhonul.

Bucataria romaneasca este unica, prin simplul fapt ca in fiecare coltisor de tara se gatese diferit dar la fel de gustos.