Denumită şi „mâncarea ţăranului”, mămăliga este tipic românească, ieftină, sănătoasă, gustoasă şi foarte uşor de pregătit. Aceasta se prepară din porumb care anterior a fost măcinat asemeni grâului, rezultând făina de porumb. În zonele rurale, este consumată în loc de pâine ,cu preponderenţă vara, când munca grea de la camp nu mai permite prepararea pâinii de casă.

Demult, înainte ca porumbul să fie adus din America, ceea ce noi numim acum Mămăligă, era o fiertură de boabe de mei.

Ele vedeau de casă, torceau, ţeseau, creşteau copiii; bărbaţii, când nu erau în război, duceau la păşune hergheliile, cirezile de vite şi turmele de oi, semănau în câmpiile roditoare de la poalele Carpaţilor grâu pentru negoţ, şi mei pentru hrana lor – străvechea mămăligă.(Alexandru Vlahuţă-Din trecutul nostru)

Ar umbla vorba prin târg că popularitatea de care are parte mămăliga datează de pe vremea otomanilor, de când aceştia impozitau grâul, şi atunci porumbul rămânea varianta cea mai hrănitoare.

Deşi ,de cele mai multe ori, ce e bun ori e imoral ori îngraşă, mămăliga face excepţie, fiind chiar inclusă în unele cure de slăbire, mai presus de asta este bogată în vitamine şi recomandată anemicilor sau persoanelor care suferă de boli de plămâni.
Nu ţine cont de vârstă şi când spun asta mă refer la trecerea pe care o are în alimentaţia bebeluşilor, pentru aceştia fiind potrivită o variantă mai moale.

Ingredientele necesare sunt : 200 g de mălai(aproximativ 5 pumni) la un litru de apă si o linguriţă de sare. Apa şi sarea se pun la fiert într-o oală sau un ceaun. Când apa începe să clocotească se adaugă mălaiul în fir subţire amestecând în acelaşi timp pentru a evita formarea de cocoloaşe. De preferat este să se fiarbă la foc mic pentru aproximativ 15 minute(ori se gustă pentru a vedea dacă s-a fiert). Când e gata se răstoarnă pe un platou.

Una dintre cele mai reuşite combinaţii este mămăliga cu brânză şi smântână. Cu cat mai multe regiuni, cu atât mai multe posibilităţi de consum întalnim: în Dobrogea, cât este caldă, ea se toarnă peste brânză razuită,smântână şi unt şi se amestecă formând un întreg; în zona Năsăudului, după ce se răstoarnă, se găureşte în centru şi se adaugă brânză de burduf; tot in Ardeal se mai practică „ tortul de mămăligă cu brânză” şi presupune mămăliga pe post de blat, iar amestecul de brânză, smântană (chiar bucăţi de cârnăciori ) pe post de cremă. În alte regiuni ea se mănâncă după ce a fost băgată la cuptor, lângă o farfurie de sărmăluţe în foi de varză murată ori de tocăniţă.
Pentru rezultate dintre cele mai gustoase si sănătoase vă recomand sa cumpăraţi lactatele eventual legumele din piaţă.

Informatii si foto: wikipedia